Astăzi, 11 septembrie 2024, se împlinesc 23 de ani de la un eveniment care avea să marcheze începutul „războiului împotriva terorismului” și al unei noi etape în politicile euro-atlantice: atentatele din 2001 asupra World Trade Center și Pentagonului.
Începând cu invadarea Irakului și Afganistanului de către forțele americane, până la extinderea NATO sau uciderea lui Osama bin Laden în Pakistan, multe evenimente de anvergură și-au pus amprenta asupra istoriei acestor ultimi 23 de ani.
De fapt, ce s-a întâmplat atunci? Ei bine, atacurile din 11 septembrie au fost patru atacuri sinucigașe teroriste coordonate și realizate de gruparea teroristă Al-Qaeda în 2001. În dimineața zilei de 11 septembrie, 19 teroriști au deturnat patru avioane comerciale programate să călătorească din Coasta de Est până în California.
Teroriștii au preluat controlul și au intrat pur și simplu cu două avioane în Turnurile Gemene ale World Trade Center din New York. Celelalte două zboruri au fost deturnate către ținte din sau aflate în apropierea capitalei Washington, D.C. Cea de-a treia aeronavă a lovit Pentagonul, sediul Departamentului Apărării din SUA, situat în Arlington, Virginia, în timp ce al patrulea avion s-a prăbușit într-o zonă rurală din statul Pennsylvania.
În urma acestui eveniment au murit 2.977 de persoane, acesta fiind, de altfel, cel mai grav atac terorist din istorie ca număr de victime. Ca răspuns la atentate, Statele Unite au pornit un „război împotriva terorii”, cu scopul de a anihila grupările ostile, considerate organizații teroriste, precum și guvernele străine care aparent le susțineau, precum cele din Afganistan, Irak, Siria și alte câteva țări.
Atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 au marcat un moment de cotitură în ceea ce privește securitatea națională a SUA, cu efecte de lungă durată asupra eforturilor interne și internaționale de combatere a terorismului. Atacurile au expus vulnerabilități în coordonarea serviciilor de informații, securitatea aviației și răspunsul la dezastre, determinând o serie de schimbări de politică menite să prevină evenimente similare în viitor, arată S. Rajaratnam School of International Studies (RSIS), un reputat institut de cercetare.
Atacurile au subliniat necesitatea unei strategii de combatere a terorismului mai cuprinzătoare. SUA și-au extins strategia de combatere a terorismului pentru a include diplomația, schimbul de informații, reglementările financiare și securizarea frontierelor.
Una dintre cele mai semnificative schimbări a fost crearea Departamentului pentru Securitate Internă (DHS) în 2003, care are scopul de a îmbunătăți coordonarea în securizarea frontierelor, infrastructurii și protejarea populației împotriva amenințărilor teroriste.
Deși Statele Unite s-au concentrat pe combaterea terorismului în anii imediat următori, alte probleme au început, treptat, să aibă prioritate în politica americană, pe măsură ce amenințarea teroristă părea să se reducă.
Creșterea Chinei și Rusiei ca rivali geopolitici și, mai recent, pandemia de COVID-19, au mutat atenția autorităților americane de la fenomenul terorismului. Decidenții politici din SUA au acordat tot mai multă prioritate marilor puteri care amenință poziția americană la nivel global, dar și economiei Statelor Unite, în detrimentul eforturilor de combatere a terorismului.
O astfel de schimbare a priorităților este evidențiată de reducerea angajamentelor militare americane în Orientul Mijlociu. Retragerea trupelor americane din Afganistan în 2021 a marcat sfârșitul unei misiuni de combatere a terorismului care începuse cu 20 de ani în urmă și care, timp de două decenii, a definit politica externă a SUA.
În timp ce SUA continuă să desfășoare operațiuni de combatere a terorismului, accentul s-a mutat spre unele operațiuni mai limitate, mai precise. Această schimbare de poziție reflectă faptul că Statele Unite și-au redefinit prioritățile, iar lupta împotriva terorismului nu mai ocupă locul central pe care l-a avut cândva în politica externă a Washingtonului.
Pe lângă peisajul geopolitic în schimbare, nici publicul american nu a mai fost atât de interesat de combaterea terorismului, mai notează sursa citată. După ani de angajamente militare, publicul american s-a săturat de războaiele care păreau să nu se mai termine, mai ales în contextul în care promisiunile politicienilor privind obținerea de victorii rapide împotriva grupărilor teroriste precum talibanii și Al Qaeda nu s-au materializat așa cum au sperat. Această situație a fost agravată de percepția că SUA au cheltuit miliarde de dolari și au pierdut mii de militari fără un beneficiu palpabil, mai arată sursa citată.
Între timp, retragerea forțelor americane din Afganistan, dar și preluarea puterii, aproape imediat după, de către talibani, au adus critici puternice împotriva NATO, în general, și a Washingtonului, în special. Faptul că Statele Unite au cheltuit miliarde de dolari pentru a crea o democrație stabilă în Afganistan, iar puterea a fost preluată de talibani – care au anulat toate progresele înregistrate până acum – a adus numeroase critici Administrațiilor Trump și Biden.
Recent, subiectul a devenit o temă secundară în actuala campanie pentru alegerile prezidențiale de anul acesta din Statele Unite.
Citește și:
Retragerea americanilor din Afganistan, o înfrângere rușinoasă a administrației Biden
Sursa foto: Profimedia